Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Conacul „Ugron” din satul Mărtiniş

În sat se găseşte cea mai mare clădire de castel-conac din valea Homorodului – conacul Bíró, care este monument protejat. Sub conacul construit din piatră, cărămidă şi var cald este o pivniţă boltită. În clădire sunt mai multe camere, inclusiv o sală mare de mese.

Biró-Ugron a fost reşedinţa uneia dintre familiile importante de baroni din Secuime. Aceasta se află în Mărtiniş, sat localizat în Podișul Homoroadelor, la sud-estul Odorheiului Secuiesc, judeţul Harghita. Curia intră în posesia familiei Ugron în urma căsătoriei Mariei Biró cu căpitanul scaunului Odorheiul Secuiesc, Ferencz Ugron. Arhitectura actuală îi este atribuită fiului cel mare al acestora, Ugron Pál, şi soţiei sale Siménfalvi Krisztina.

Domeniul și-a pierdut configurația originală, fiind împărțit și utilizat ca teren agricol de mai mulți proprietari iar construcția, ascunsă de vegetația neîngrijită, se află într-o stare precară din cauza degradării în timp și a lipsei de întreţinere. Chiar și așa, curia mai păstrează și astăzi o parte din atmosfera de reședință nobiliară.

Poarta masivă de zidărie este vizibilă de pe drumul principal de circulație al satului. Casa este amplasată central, fiind construcția cu maximă importanță din întregul ansamblu.

Familia Ugron, de religie reformată, din satul Obrăneşti, s-a unit prin căsătorie cu familia Bíró din Mărtiniş în secolul al XVIII-lea. Bíró Mária era soţia fostului căpitan (1745) al Scaunului Odorhei, Ugron Ferenc. Fiul lor, Ugron Pál (decedat în 1813), şi soţia lui, Siménfalvi Krisztina, au construit conacul, care acum, din cauza drepturilor de proprietate neclare şi din lipsa întreţinerii, se află în stare de degradare finală. Conacul este pe Lista monumentelor istorice din România, dar cu toate acestea starea clădirii nu se îmbunătăţeşte. Fostul proprietar, Ugron Pál, menţionat anterior, a jucat un rol semnificativ în viaţa satului Mărtiniş. Printre altele, prin demersul şi la cererea lui, Francisc I al Austriei a aprobat bâlciurile şi târgurile organizate în sat de trei ori pe an (24 februarie, 16 mai, 29 august). Ca rezultat, Mărtiniş a devenit celebrul ”loc de târg naţional” în cele două văi ale pâraielor Homorod. Aceste târguri sunt organizate şi în zilele noastre, de patru ori pe an: 11 februarie, 13 aprilie, 1 septembrie şi 19 noiembrie.

Chiar şi într-o stare dărăpănată, clădirea are un aspect măreţ şi reflectă arhitectura tipică din valea Homorodului.

Ultima actualizare: 07:20 | 27.03.2024

Sari la conținut